În momentul de faţă, legatura pietonală între Centrul Istoric şi zona verde a Parcului Izvor iar mai departe cea către centrele de interes din sudul oraşului este blocată prin dispariţia în anii ’80 a Podului Mihai Vodă. Apare astfel necesitatea de a realiza un pod pietonal şi pentru biciclişti, care să traverseze Dâmboviţa şi Splaiul Independenţei în dreptul străzii Lipscani. Podul este conceput sub forma unei „camere urbane”, mai mult

În momentul de faţă, legatura pietonală între Centrul Istoric şi zona verde a Parcului Izvor iar mai departe cea către centrele de interes din sudul oraşului este blocată prin dispariţia în anii ’80 a Podului Mihai Vodă. Apare astfel necesitatea de a realiza un pod pietonal şi pentru biciclişti, care să traverseze Dâmboviţa şi Splaiul Independenţei în dreptul străzii Lipscani.

Podul este conceput sub forma unei „camere urbane”, un spatiu al comunităţii şi al autoreflexiei. La nivel urban, silueta podului susţine liniile de forta ale ţesutului urban, definind clar spaţiul construit de cel liber şi realizând un context avantajos pentru scuarul ce adaposteste Memorialul Holocaustului. La nivel cultural, podul este şi un simbol al memoriei colective, reclădind simbolic vechiul Pod Mihai Vodă. Podul îşi propune şi să suplinească lipsa de spaţii de servicii de care suferă Parcul, oferind spaţii de întâlnire şi socializare orintate spre vest pentru a exploata la maximum priveliştea apusului peste oglinda de apa a Dâmboviţei. Pe malul drept, coborarea se face printr-un amfiteatru larg, plantat, ce oferă un loc de popas şi ocazia unor evenimente culturale.

Parcările subterane sunt organizate pe ambele maluri ale Dâmboviţei, cea de pe malul stâng desfăsurându-se pe doua niveluri şi oferind cca 230 locuri de parcare iar cea de pe malul drept desfăşurându-se pe un singur nivel şi având o capacitate de cca. 200 locuri.