Parcul Izvor, deÅŸi unul dintre putinele puncte verzi ale centrului BucureÅŸtiului, cu o pozitie privilegiată din punct de vedere al poziÅ£ionării ÅŸi al legăturii cu oraÅŸul, nu este exploatat direct proporÅ£ional cu aceste avantaje majore de care se bucura. Parcul Izvor este în prezent ceva mai mult de un maidan, sumar amenajat ÅŸi fără personalitate, neprotejat de influenÅ£a Å£directă ÅŸi neplacută atât la nivel vizual - estetic cât ÅŸi mai mult

Parcul Izvor, deÅŸi unul dintre putinele puncte verzi ale centrului BucureÅŸtiului, cu o pozitie privilegiată din punct de vedere al poziÅ£ionării ÅŸi al legăturii cu oraÅŸul, nu este exploatat direct proporÅ£ional cu aceste avantaje majore de care se bucura.
Parcul Izvor este în prezent ceva mai mult de un maidan, sumar amenajat şi fără personalitate, neprotejat de influenţa ţdirectă şi neplacută atât la nivel vizual - estetic cât şi psihic faţă de cele 4 artere de circulaţie care îl delimitează: Splaiul Independenţei, Bulevardul Libertăţii, Bulevardul Naţiunilor Unite, str. B.P.Hasdeu. Parcul nu dispune de trasee şi legături reale şi coerente cu punctele de atracţie din jur: Muzeul Naţional de Artă Contemporană, cartierul Uranus şi zona centrului vechi, fiind practic izolat în mijlocul oraşului.
În contextul actual al strategiilor de dezvoltare a centrului Bucureştiului se impune transformarea parcului dintr-un maidan plantat într-un parc urban reprezentativ, înscrierea lui ca punct de reper şi atracţie pe harta verde a Bucureştiului.
Demersul reamenajarii parcului face apel la memoria locuitorilor Bucureştiului, propunându-se refacerea traseelor strazilor şi reliefului cartierului Uranus, asa cum era el inaintea demolărilor din anii 80. Aleile parcului se decupează după amprentele vechilor străzi la scara 1:1, insulele construite devin insule verzi. Pe aleile-străzi se vor amplasa dotarile publice aferente parcului: piste de biciclişti, locuri de joacă pentru copii, bănci, mese de ping-pong, astfel încât animaţia urban-umană a vechilor străzi să fie readusă în memorie, chiar dacă în alt context.
Propunerea de amenajare implică şi introducerea unei axe verticale prin aplicarea topografiei anterioare, punctul culminat constituindu-l refacerea simbolică a dealului mănăstirii Mihai-Vodă prin conştruirea unui memorial al vechiului Bucureşti sub forma unei galerii îngropate.
Din punct de vedere socio-cultural, se doreşte transformarea parcului într-o platforma de întâlnire şi socializare, coerent integrată în traseul cultural al Bucureştiului atât din punct de vedere funcţional cât şi estetic, într-o anticamera cu doua intrări: spre Muzeul Naţional de Artă Contemporană şi cartierul Uranus, şi opus, spre centrul istoric al Bucureştiului.

   Vezi galerie foto   Vezi pe harta