Parcul Izvor, deşi unul dintre putinele puncte verzi ale centrului Bucureştiului, cu o pozitie privilegiată din punct de vedere al poziţionării şi al legăturii cu oraşul, nu este exploatat direct proporţional cu aceste avantaje majore de care se bucura. Parcul Izvor este în prezent ceva mai mult de un maidan, sumar amenajat şi fără personalitate, neprotejat de influenţa ţdirectă şi neplacută atât la nivel vizual - estetic cât şi psihic faţă de cele 4 artere de circulaţie mai mult
Parcul Izvor, deşi unul dintre putinele puncte verzi ale centrului Bucureştiului, cu o pozitie privilegiată din punct de vedere al poziţionării şi al legăturii cu oraşul, nu este exploatat direct proporţional cu aceste avantaje majore de care se bucura.
Parcul Izvor este în prezent ceva mai mult de un maidan, sumar amenajat şi fără personalitate, neprotejat de influenţa ţdirectă şi neplacută atât la nivel vizual - estetic cât şi psihic faţă de cele 4 artere de circulaţie care îl delimitează: Splaiul Independenţei, Bulevardul Libertăţii, Bulevardul Naţiunilor Unite, str. B.P.Hasdeu. Parcul nu dispune de trasee şi legături reale şi coerente cu punctele de atracţie din jur: Muzeul Naţional de Artă Contemporană, cartierul Uranus şi zona centrului vechi, fiind practic izolat în mijlocul oraşului.
În contextul actual al strategiilor de dezvoltare a centrului Bucureştiului se impune transformarea parcului dintr-un maidan plantat într-un parc urban reprezentativ, înscrierea lui ca punct de reper şi atracţie pe harta verde a Bucureştiului.
Demersul reamenajarii parcului face apel la memoria locuitorilor Bucureştiului, propunându-se refacerea traseelor strazilor şi reliefului cartierului Uranus, asa cum era el inaintea demolărilor din anii 80. Aleile parcului se decupează după amprentele vechilor străzi la scara 1:1, insulele construite devin insule verzi. Pe aleile-străzi se vor amplasa dotarile publice aferente parcului: piste de biciclişti, locuri de joacă pentru copii, bănci, mese de ping-pong, astfel încât animaţia urban-umană a vechilor străzi să fie readusă în memorie, chiar dacă în alt context.
Propunerea de amenajare implică şi introducerea unei axe verticale prin aplicarea topografiei anterioare, punctul culminat constituindu-l refacerea simbolică a dealului mănăstirii Mihai-Vodă prin conştruirea unui memorial al vechiului Bucureşti sub forma unei galerii îngropate.
Din punct de vedere socio-cultural, se doreşte transformarea parcului într-o platforma de întâlnire şi socializare, coerent integrată în traseul cultural al Bucureştiului atât din punct de vedere funcţional cât şi estetic, într-o anticamera cu doua intrări: spre Muzeul Naţional de Artă Contemporană şi cartierul Uranus, şi opus, spre centrul istoric al Bucureştiului.
*Acest proiect este o propunere pentru realizarea Planului Integrat de Dezvoltare Urbana a zonei centrale a Municipiului Bucuresti. Ideea acestui proiect este promovata pentru a fi cunoscuta de locuitori si pentru a deveni o solutie adoptata de autoritati in procesul de regenerare a centrului capitalei.

Din punctul dumeavoastră de vedere, acest proiect răspunde necesităţilor zonei?
prenume şi nume:
gen: F M
vârsta:
educaţie:
email:
subiect:
comentariu:
cod verificare :

 
Comentarii
Parcul Izvor Hasdeu - Proiect de amanajare şi modernizare (Smbata, 19 Noiembrie 2011)
Adrian Balteanu
In opinia mea acesta este probabil cel mai frumos proiect propus pe www.centralbucuresti.ro. Consider ca el este absolut necesar atit memoriei si sanatatii psihice a Bucurestiului, cit si ca amenajare a parcului (acum cu prea putina personalitate). Realizarea lui alaturi de alte proiecte pe axa Piata de Flori - Uranus MNAC - Lipscanie va conduce la recucerirea unui teritoriu in mentalul bucurestenilor. In unele simulari suprafata mineralizata este poate prea mare.
Raspuns (Marti, 29 Noiembrie 2011)
Echipa de proiect CentralBucuresti.ro
Mulţumim pentru apreciere!
De ce nu cresc copacii in Parcul Izvor? (Wed, 26 Martie 2014)
Marcel Ionescu-Heroiu
Bucurestiul are o gramada de parcuri frumoase. Parcul Izvor este parcul cu copaci pitici si un spatiu public destul de trist. Avand in vedere spatiul generos din acest parc, ar merita inclus si un traseu pentru biciclisti si un mini-park pentru skateboarding.



Acest proiect este dezvoltat de un consorţiu format din: Synergetics Corporation / Re-act Now Studio / Space Syntax / KXL / DC Communication/ Igloo Arhitecture / Studio Basar/ A Stil / Macarie O'Looney Architects / Soare&Yokina Arhitecti Asociati / Republic of Architects / KVB Economic / Polarh Design
produced by Interactive Look   © 21.07.2010 ASUB